duminică, 28 februarie 2010

Dialectica

Si am condamnat toti Comunismul...Ala pe asta se baza, pe dialectica... cica; "acumularile cantitative produc salturi calitative".
Era un capitol din "Capitalismul" lui Marx.
Ma rog, conceptul e valabil oricand; de aplicat, l-a aplicat insa cine nu trebuie.
Acum, depinde ce acumulezi.
Unii parca vor cu tot dinadinsul sa enerveze, sa fie nesuferiti si sa para atotstiutori.(Mai ziceau de mine!) Se mai si intreaba de ce toata lumea e asa! De ce atmosfera e apasatoare...pai, vina e si a lor.
Altii se ascund dupa false principii si devin din "neclari" in si mai neclari!
:):)

Eu nu intzeleg cum dracului dupa o perioada in care toti acumulam energii negative se produce schimbarea aia frumoasa in care parca toti inviem dinnou!? Cand fetele se lumineaza si pofta de viata revine!
O sa vina si primavara!

E absurd!
Strangi "minusuri" sa poti sa "desenezi" un Plus Mare?
La mine a fost un pic invers...ma rog nu stiu ce urmeaza dar stiu ca am simtit pozitiv cand altii erau "negrii la fata".

Abia astept sa vina primavara!

miercuri, 24 februarie 2010

Sport

Cine n-a facut sport in viata lui? Ma rog, putini!... nu de performanta neaparat, asa ca o joaca, o placere, ca un prilej de intalnire cu prietenii!
Multe amintiri sunt legate de sport. Eu imi aduc amite si acum cat scoteam pe "suta", cand am aparat un "11 metri" vital, cand am dat un gol din poarta'n-poarta!...
Si nu putine au fost sporturile pe care le-am incercat.
Cred ca mi-au scapat doar alea exotice sa zic asa: hochei pe iarba, carling, sarituri de la trambulina cu schiurile...sau excentrice: scuipatul cu samburele de maslina, innotul "la copca", in noroi...absurde(pentru mine): bungee jumping... si or mai fi, dar deja ma enervez ca vad ca sunt multe si alea pe care nu le-am incercat! :))
Mi-au placut o gramada.
De fapt fiecare are farmecul lui.
Cel mai mult insa iubesc tenisul. Surprinzator nu? (ha,ha)...chiar si pentru mine!
Mie, caruia imi plac "echipele"!
Nu stiu de ce-mi place dar e superb.
E ca un dialog si ca o colaborare in acelasi timp in care neprevazutul are locul lui.
Ca o confruntare de idei in care fiecare "adversar" incearca sa anticipeze raspunsul celuilalt.
Cineva pierde de fiecare data dar mainile se strang la sfarsit si raman prieteni.
Fain!
Asta e tot.
A, Si un sport pe care-l urasc...tenisul... la perete, felul ala de tenis cu care te antrenezi.
Pare ciudat ce spun.
Peretele e inert, surd, inalt si extrem de previzibil.
Nu se misca, nu-ti raspunde, nu poti trece de el...si daca in cazul tenisului normal incerci sa intelegi ce urmeaza a se intampla din miscari, pozitii si efortul adversarului, aici "la perete" te poti pasa singur, fara sa mai poti vreodata sa ajungi sa-ti repari "gresala intentionata" de unghi, de deviere, de abordare, chiar daca stii ce va urma.
Si nici macar nu te uimeste viteza cu care se intoarce impotriva ta!
Fara minge e si mai rau!

vineri, 19 februarie 2010

Aritmetica

Adunarea. Adunarea e simpla. Unu plus unu fac doi; plus unu fac trei...Sa zicem ca ma pricep la asta, am mai zis. E bine cand se strange lumea. La o hahaiala, la o besniteala, la o bere, la frecat de fiare (cam rar in ultimul timp).

Scaderea. Scaderea e ceva mai grea. Dupa ce ai adunat din greu nu prea-ti vine sa scazi. S-a intamplat. Nu cu multi, dar s-a intamplat.
De fapt s-au scazut singuri pentru ca mie mi-e foarte greu sa spun: NU!

Inmultirea. Asta cu inmultirea o stie toata lumea, asa ca nu va mai explic nimic! =) =)

Impartiea. Ei, aici e ceva dosebit. Pentru fiecare.
Tot ce ai trebuie impartit.
Dar nu ce zicea unu mai acu ceva timp, sa renunti la tot si sa te duci prin pustii(asta vor si ei), ci sa dai ce crezi ca merita si cat merita fiecare. Adica sa imparti fiecaruia ce crezi ca i se cuvine si poate chiar mai mult un pic!

Aritmetica e simpla...
Sa vezi cand studiem Algebra!!!
Acolo sun multe necunoscute!

miercuri, 17 februarie 2010

Malpraxis

Comunicarea intre indivizi e vitala. Asa s-a nascut de fapt specia umana ca specie inteligenta. Nu stiu daca a fost o capacitate invatzata sau data dinafara. Cert e faptul ca a ajutat mult, decisiv, la evolutie.
Mie-mi foloseste. E extrem de importanta!...si mi-a lipsit enorm. Toata viata.
Poate sunt eu prea pretentios.
Am facut si excese de comunicare si nu stiu daca a fost bine. Am incalcat si "reguli" si "limite" in comunicare si poate ca nu a fost bine. Am declansat si reactii "adverse", de indepartare, retragere, distantare.
Poate ca tocmai de aceea acum, nu sunt inteles.
Poate ca acum cand sunt supus la lipsa de comunicare, cand fiecare are lucruri mai importante decat sa stea de vorba cu mine, ma simt asa de rau.
Si mai rea e insa saracia in comunicare. Asa, sa salveze eventuale aparente.
In ultimul timp am fost obisnuit altfel
Nu e bine. Malpraxis.
Ma tratati gresit. Nu vreau sa stau in incubator.
Nu ma fac "bine" asa!

luni, 15 februarie 2010

La ce bun?

Chiar, la ce bun? De scris zic!
Ce dracului rezolv cand nu e nimc de rezolvat? Ce doresc sa realizez cand nu e nimic de realizat? Ce mangaiere-mi aduce cand de fapt pare ca-mi adanceste starea sufleteasca?
Asa pare, ca nu e bun la nimic. De scrisul meu pe bleg spun ca asa, in general, scrisul e bun!
Daca nu ar fi scrisul nu am mai avea ce citi, nu?
Nu ar mai fi etichete pe sticle! Anunturi matrimoniale, semne de circulatie gen "STOP"...
Nu s-ar mai putea transmite ganduri la distanta...nu ne-am mai putea cunoaste unii pe altii fara sa ne vedem neaparat.
Bacovia! N-ar mai fi nici Bacovia cu starile lui cu tot !Nu ne mai chinuiau la scoala cu el!
Daca el a putut sa scrie printre lacrimi si ganduri negre inseamna ca e posibil si chiar necesar, altfel nu se straduia atat!
La mine nu e asa de grav...
Acum ca pot si eu sa mai scriu, e sigur dar...la ce bun?

vineri, 12 februarie 2010

Murphy's..,

Ala cu legile lui.
Stiti ca e sau a fost un personaj real! Un profesor, cercetator ceva prin America.
Mare parte din "legi" sunt haioase altele adevarate, in orice caz au "prins la public" ca sa zic asa.
Cateva mi-au ramas in minte: "Daca ceva poate merge MAI RAU atunci, va merge!"...
"Daca ai eliminat toate defectele posibile si aparatul tot nu functioneaza atunci, urmareste cablul de alimentare si vezi daca e cuplat in priza!"..."persoanele potrivite tie sunt luate deja!"..."O femeie isi va aminti intotdeauna barbatul pe care ar fi putut sa-l aiba iar un barbat, pe cea pe care nu a putut"..."Nimic nu se inbunatateste cu varsta!"...D'astea!
Si una care e cea mai vestita incat a devenit deja banal sa o spui: "Tot ce e bun in viatza este Imoral, Ilegal sau Ingrasa!"
Numai ca asta nu e lege e constatare...
Si nu e spusa de Murphy ci de Alexander Woolcott, un ziarist tot de peste ocean; oale si ulcele deja. Au bagat-o astia tot la Murphy ca da bine.

E greu rau cu "legea " asta, ultima.
Cel putin pentru mine.
De ingrasat vad ca nu pot. Cu chestii ilegale nu-s invatat si nici nu ma trage ata sa fac ceva numai de "amorul artei".

Ei, cu imoralul stau mai bine. Stati, e greu si aici.
E greu sa faci ceva ce "nu e voie"!
Dar,
...e si mai greu insa sa Nu faci ce nu ai voie sa faci!
E greu!
"La tati ni-i greu!"

miercuri, 10 februarie 2010

Inventie

Niculae a avut o idee. Daca ar putea, ar inventa becul care face intuneric.
Uite asa! Cand il aprinzi sa se faca intuneric!
A gasit si o gramada de aplicatii care de care mai practice si mai profitabile.
De exemplu daca te afli in plin soare, poti fi chiar si in desert, aprinzi becul care face intuneric si normal, se face intuneric deci si se face mai racoare! Toti bani seicilor ar fi prea putini pentru inventia asta!
Nu stiu cum ar fi sa poti face chestia asta dar ar fi cool!
Eu as gasi intrebuintari mai... altfel!
Sa poti sa te uiti la un film la un cinema in aer liber ziua.
Sa aprinzi Becul si sa poti sa dormi ziua in amiaza mare.(Cred ca ar trebui inventat si becul care face liniste...)
Sa aprinzi becul care face intuneric si sa vezi unde e steaua polara...ca sa nu te ratacesti.
Sa faci intuneric si sa te ascunzi de lume.
Sa poti sa te gandesti la ce vrei, sa faci ce vrei fara sa te incurce nimeni.
...pentru ca numai tu vezi inafara si ceilalti nimic "inauntru"!
Ar fi buna o chestie d'asta.
Asa ceva nu cred ca se va inventa!

Nu e cumva totusi, invers?
Nu cumva suntem mai toti in Intuneric?
Nu cumva "inventia" e deja inventata, si doar cativa au "becuri" care fac Lumina?

De fapt avem cu toti dar nu gasim intrerupatorul!

marți, 9 februarie 2010

Deja-vu

M-am saturat de atata zapada.
De patru zile lopatez zapada sa fac "partie" prin balta.
Chiar ma gandeam, vorba cuiva, sa o export, sa o vand cumva...dar acum ar vinde toata lumea asa ca "pretul la bursa" al zapezii, e mic.
Si mai am si ceva de lucru...si vreau sa ma plimb si cu broscuta...si sper sa nu mai vina alta zapada ca omor pe cineva!
Am curatat din contactele de pe mess cu care nu am vorbit demult sau niciodata. Urmeaza cei care stau offline.(cat ma supara chestia asta cu offline-ul!) In mintea mea, a sta Offline e egal cu : "nu vreau sa fiu vizibil pentru tine pentru ca ma bati la cap cand nu am eu chef!"
Vad eu cine mai urmeaza...oricum zilele astea, cineva a pus lanturile si a venit sa dea zapada impreuna cu mine! Parca e acum (deja?)CINCI ani!
A fost primul si vad ca e singurul care se gandeste...ma rog, actioneaza. Au mai fost care au intrebat; de ce sa mint?
Poate ar fi venit si altii dar i-am "linistit" ca e in ordine!
Sa nu intelegeti gresit, sunteti multi care m-ati ajutat, chiar si impotriva vointei mele ! (ha, ha!)
Cu el insa nici nu am vorbit!
De fapt cam asta e Treaba!
A venit si gata! Si i-am multumit!
Cand au trecut cinci ani?

duminică, 7 februarie 2010

Gresit!

Nu stiu de ce, dar de fiecare data cand avem probleme personale, suntem abatuti, tristi, suparati, nu reusim sa facem in asa fel ca ceilalti sa nu simta asta.
O fraza scurta, o propozitie, chiar un cuvant cateodata ne tradeaza starea, fara sa vrem. Chiar si pe mess!
Nu tin sa ma bag in sufletul nimanui dar imi place sa cred ca simt cateodata asta si nu ma pot abtine sa nu intreb pe oricine: "ce-ai patit?"
Putini sunt cei care se destainuie!
Poate nu prezint incredere...se poate!
Or sti ei de ce!
Eu sunt gresit? Sau...am gresit?
Cel caruia pot sa-i spun orice tampenie si orice problema as avea-o nu stie nici unde e butonul de pornit computerul.
Deci nici macar nu ma pot "ascunde" dupa cuvinte alese cu grija!
Fata in fata.
Si el la fel!
Si cat ne mai certam!!!(De fapt eu ma cert Numai cu prietenii! Ei sunt singurii care merita. Cu ei "impartim" multe!)

Din punctul meu de vedere e un inceput bun!

Cred ca am sa incep sa folosesc messul din ce in ce mai putin; era bun, comunicare rapida, dar nici nu am de gand sa agasez oamenii!

Asa ca voi incepe sa fac, pentru inceput curatenie printre contacte, apoi incet, renunt. Am sa raman cu telefonul.
Apoi trec la agenda telefonului...
Apoi...
Apoi vine vara si o sa fie cald. Acum e iarna, viscol, criza, probleme mari,si ganduri negre!
Sunt gresit?... sau am gresit?
Oi vedea!

joi, 4 februarie 2010

Politica

Am zis ca daca "ies" astia iar, plec...
Hai si nu va speriati ca nu incep cu politica si promit sa ma abtin cat pot.

Am fost tras de maneca mai ieri-alaltaieri ca prea sunt alambicat si daca vreau sa zic ceva , sa o zic pe sleau..sau daca tot bat apropouri, sa fie mult mai "transparente".
De ce? Fiecare intelege ce vrea, sau daca nu intelege cere lamururi, comenteaza.
Daca rezoneaza cu ce scriu, comenteaza! Chit ca a inteles total pe dos!

Poti spune orice, oricui...dar suntem pregatiti sa ne asumam consecintele?
Putem asculta orice de la oricine...dar suntem siguri ca mai vrem sa-l vedem maine pe cel din fata noastra? Sa-l si iertam eventual?
Credeti?
Eu nu cred !
D'aia trebuie sa ne purtam "cu manusi"...inca! Sa avem o "politica adecvata"! Altfel riscam sa "stricam"!
Relatii, prietenii, amintiri...amintiri viitoare.

Si asta nu inseamna, mai ales intre prieteni, Falsitate ci... Grija!

Nu incerca sa Impui!
Nu incerca sa Refuzi!

Suntem diferiti!

Mai gresim inca...nu suntem "pregatiti politic"!

miercuri, 3 februarie 2010

N-am Chef de Scris Azi

Vad ca se nasc discutii.Scurte.Dure.
Cu concluzia trasa chiar inainte ca cineva sa poata spune ceva.

Cu asta sunt obisnuit si totusi nu ma pot obisnui!

Nu se poate elimina comunicarea reala dintre oameni!
Nu se poate elimina dintre noi balansul dintre a asculta si a transmite ceva celorlalti.
Nu se poate ca sa nu-l asculti (nu doar sa-l auzi) pe cel de langa tine, sa-l intelegi sau macar sa intelegi ce vrea sa spuna.
Nu se poate sa crezi ca numai tu ai dreptate.
Nu se poate sa crezi ca numai celalalt e raspunzator de toate neimplinirile tale.
Ale voastre.
Cateodata mai cad si eu in gresala asta...
Se poate insa comunica.
Se pot rezolva lucruri din cele mai grele numai sa vrei.
Se pot "rasturna muntii", numai sa vrei!
Vrei?
Pot spune si cum cred eu ca sta treaba numai sa vrei sa ma asculti...
...numai ca azi nu am chef de scris!

marți, 2 februarie 2010

Maestrul Improvizatiilor

"Satisfactia lucrului bine facut"...multumirea de sine...inplinirea...
Aiurea, nu trebuie sa existe asa ceva!
Pai atunci ce-am mai face maine?
De ce ne mai preocupam? A, de altceva! Da!
Totusi nimic nu e perfect!
Orice e perfectibil!
Eu ma incadrez perfect (ha, ha)...reiau, aproape perfect in cadrul asta, general!
De cand ma stiu improvizez. De copil jucam jocuri improvizate, scoala am improvizat-o , chiar si meseria m-a aruncat in zona improvizatiilor.
Casa e o improvizatie,
Atelierul e o improvizatie,
Tot ce fac e o improvizatie
Viata ...

Ieri am dat jos de pe acoperis gheata care se formase, groasa si amenintatoare peste intrarea in "Pestera"...
Cred ca experienta atator ani de improvizatii, m-a ferit si m-a facut sa ma aflu la cativa centimetrii...
de Ultima Improvizatie!



Ce poate fi mai frumos deca sa improvizezi?
Nu inseamna oare ca Gandesti?

luni, 1 februarie 2010

Relax...(Don' t Do It!)

Cred ca tot o insula pustie e rezolvarea. Am stat sa ma gandesc bine!
Singur. Macar pentru o vreme!
Cred ca fiecare ar trebuii sa beneficiem de "scoala" asta din cand in cand.
Ce vreau sa zic este ca unii dintre noi...nu, aproape toti, suntem obisnuiti in majoritatea timpului, sa ascultam, sa fim condusi, sa "beneficiem" de sfaturi, sa ne luam dupa ce zic alti, etc.
Nu gandim cu capul nostru in totalitate.
Nu e usor sa gandesti de unul singur si sa iei si o decizie...si sa fie si buna!
Sa fie si dupa cum simti.

E greu!
Chiar foarte greu.

Cand lasi pe altul sa-ti faca "programul" e super! N-ai nici O apasare.(special am scris asa...urasc insiruirea de litere: nicio)
Nu ai nici o raspundere.
Nici o grija.
Nici o problema.
Nici un creier...
E relaxant.
(Singura ta problema e sa nu gresesti si eventual sa ceri aprobare.)

Ce poate fi mai bine sa traiesti intr-o relaxare totala?

La ce dreac te-ai mai nascut OM atunci? Nu era mai bine sa fi planta? (se pare ca si plantele reactioneaza cumva la stimuli)
Zicea cineva: daca te obisnuiesti asa, la un moment dat nici macar nu mai realizezi ca ai fi putut face ALTCEVA...ce ai fi vrut, de exemplu!
Esti prea "relaxat"!
Nici macar cat o "mimoza pudica"

E real, e relaxant...e periculos pentru fiecare dintre noi!!!



Ai gandit ca e CAM exagerat?...Sunteti pe drumul cel bun!